Dezbaterile care au loc în ultima perioadă cu privire la probiotice și la flora intestinală nu sunt neîndreptățite, având în vedere că aportul florei intestinale la buna funcționare a organismului uman era deja cunoscut de părintele medicinei, Hipocrate (460 î.Hr. - 360 î.Hr.), care a afirmat că "toate bolile provin din intestin". De asemenea, o veche maximă a medicinii tradiționale chineze și a medicinii indiene Ayurveda susține că „rădăcina unei stări bune de sănătate sau a uneia rele se află în intestin.“

Ce înțelegem însă prin termenul probiotic? Etimologic, termenul „probiotic” provine din sufixul pro- (în favoarea) și adjectivul „biotic” (care provine din greacă bios=viață). Prin urmare, probioticele acționează în favoarea vieții. În acord cu Organizația Mondială de Sănătate (World Health Organization), probioticele sunt „microorganisme vii care, atunci când sunt furnizate în cantități suficiente, oferă beneficii pentru sănătatea gazdei”[1].
Prin urmare, diferiții microbi intestinali nu sunt deloc nocivi pentru sănătatea umană deoarece, printre altele, consolidează sistemul imunitar, contribuie la producerea vitaminelor (vitamina B12 și K) și stimulează metabolismul fibrelor.

Beneficiile Probioticelor

• Împiedică dezvoltarea microorganismelor patogene
• Stimulează sistemul imunitar
• Stimulează echilibrul florei intestinale după un tratament cu antibiotice
• Contribuie la controlul simptomelor bolilor infecțioase ale intestinului, cum ar fi simptomul intestinului iritabil
• Participă la producerea de energie și la sinteza vitaminelor
• Ajută la reducerea manifestărilor de alergie
• Contribuie la controlul greutății
• Acționează pozitiv în combaterea acneei
• Sporesc metabolismul fibrelor naturale.

Hrăniți-vă microbii!
Multitudinea de acțiuni benefice ale bacteriilor probiotice asupra sănătății umane recomandă integrarea lor în masa noastră zilnică drept o acțiune deosebit de utilă. Alimentele bogate în probiotice sunt iaurtul, kefirul, laptele acru, murăturile, ciocolata neagră și pâinea cu drojdie. La fel de importante pentru menținerea echilibrului florei intestinale sunt și prebioticele, deci alimentele bacteriilor probiotice. Termenul de prebiotice a fost introdus relativ recent de către profesorii Gibson și Roberfroid [2] care definesc prebioticele ca fiind „componente neabsorbite din  produsele alimentare, care afectează în mod benefic gazda prin stimularea selectivă a creșterii și/sau activarea unuia sau a unui număr limitat de bacterii din intestinul gros, îmbunătățind astfel starea de sănătate a gazdei "[3] Alimente bogate în prebiotice sunt fructele și legumele și astfel, o alimentație echilibrată care conține 5 porții de fructe și legume zilnic furnizează 5 până la 10 g de prebiotice. Între diferitele fructe și legume, banana, prazul, ceapa, cartoful dulce, anghinarea, cicoarea, usturoiul etc. au un conținut mai ridicat în prebiotice.

Cum să luați probiotice
În paralel cu o alimentație echilibrată, bogată atât în probiotice cât și în prebiotice, este important să consumați un supliment alimentar cu probiotice.
Alegerea suplimentului cu probiotic adecvat este primul pas în efortul de echilibrare a florei intestinale, dar la fel de important este însă și modul în care îl luați. Mai precis, se recomandă să îl consumați cu 30 de minute înainte de masă în scopul reducerii acidității gastrice prin acțiunile benefice ale bacteriilor și, în cele din urmă, pentru o mai bună absorbție în tractul intestinal. În cazul unui tratament cu antibiotice, administrarea de suplimente cu probiotice se recomandă să se facă cu 2 ore înainte de ora la care trebuie să luați antibioticele, astfel încât să nu se reducă eficiența acestora.

Caracteristicile unui supliment cu probiotice de calitate

• Tulpinile probiotice sunt vii și sunt capabile să se înmulțească atunci când se găsesc în mediul intestinal
• Conțin un anumit număr de tulpini cu rezistență înaltă, care sunt cunoscute pentru acțiunea lor benefică asupra organismului uman (de ex. Lactobacillus spp. Bifidobacterium spp., Streptococcus thermophilus) și la care fac referire o multitudine de studii clinice
• Conțin polizaharide (de ex. maltodextrină) care oferă hrană pentru bacteriile probiotice
• Compoziția lor de la o partidă la alta este exactă
• Nu conțin produse lactate și alergeni comuni cum ar fi grâu, gluten, fructe uscate, ouă etc.
• Oferă prin compoziția lor o diversitate de tulpini, astfel încât să acopere diferite nevoi ale fiecărui organism, în funcție de vârsta persoanei

Probiotice vs Antibiotice notați 1
Este cunoscut faptul că utilizarea medicamentelor antibiotice are un efect negativ asupra mediului microbian uman. Antibioticele sunt concepute pentru a combate anumite tipuri de microorganisme patogene (de ex. Escherichia coli, Staphylococcus aureus) sau să împiedice proliferarea și dezvoltarea lor.
Din păcate, acțiunea lor nu este selectivă, și astfel duc și la  distrugerea bacteriilor benefice și perturbarea echilibrului florei microbiene intestinale. Acest dezechilibru poate duce la apariția scaunelor diareice, unul dintre cele mai frecvente efecte secundare  ale terapiei cu antibiotice, precum și la infecții fungice. În ceea ce privește diareea produsă de antibiotice, studiile efectuate de cercetătorii Organizației Mondiale a Oamenilor de Știință Corchrane collaboration, efectuate pe  4.492 de pacienți au arătat că utilizarea de probiotice în timpul terapiei cu antibiotice reduce riscul de apariție a diareei, care se datorează bacteriilor Clostridium difficile [4].
Prin urmare, se consideră necesară administrarea de probiotice atât în timpul și cât și după administrarea de antibiotice, deoarece refacerea microflorei intestinale este un proces dificil și solicitant, care poate necesita pana la 6-12 luni.

 

*Gazdă: orice organism care poartă sau conține un alt organism, pe care îl susține și îl hrănește

Surse:
1. Report of a Joint FAO/WHO Expert Consultation on Evaluation of Health and Properties of Probiotics in Food Including Powder Milk with Live Lactic Acid Bacteria. Córdoba, Argentina: 2001. Oct 1-4, Health and Nutritional Properties of Probiotics in Food Including Powder Milk with Live Lactic Acid Bacteria.
2. Marcel Roberfroid: Emeritus Full Professor of Biochemistry and Toxicology, Université Catholique de Louvain, Belgium. Glenn Gibson: Professor of Food Microbiology, Head of Food Microbial Sciences, Department of Food and Nutritional Sciences, School of Chemistry, Food and Pharmacy, University of Reading, UK.
3. Gibson, G.R. & Roberfroid, M.B. (1995). Dietary modulation of the human colonic microbiota: introducing the concept of prebiotics. J Nutr., 125(6), 1401-12.
4. Goldenberg, J.Z., Ma, S.S.Y., Saxton, J.D., Martzen, M.R., Vandvik, P.O., Thorlund, K., Guyatt, G.H., Johnston, B.C. (2013). Probiotics for the prevention of Clostridium difficile-associated diarrhea in adults and children. Cochrane Database of Systematic Reviews, 5. Art. No.: CD006095.[SD1]

 

who is who
Doamna Olga Mavromelanidou lucrează ca Scientific Advisor în Departamentul de Informare Științifică a companiei ISO PLUS AE. A absolvit Facultatea de Chimie a Universității Kapodistriako din Atena și a primit diploma de Master MSc Food Science din partea University of Reading, Marea Britanie.